Iubirea

1.Iubirea-lucrul mic si efemer,
O stare parca venita din cer
E starea fara urma de pacat
Cand nici nu stii pe unde ai calcat.

2.Te chinuie,te doare,dar iti place
Iubirea e un lucru care tace,
Si suferi groaznic cand a disparut
Si te intrebi cand oare-a aparut?

3.Iubirea-sentimentul cel ales,
Din Eden de Adam cules
Se afla astazi printre noi,
Iar noi privim urati si goi...

4.Dispretuim iubirea dulce
Si ne gandim la un pacat
Ne pare rau cand ea se duce

Si-apoi ne plangem c-am uitat.

P.s:Pentru Adelina:X

Povestea mea

1.Credeam în mine şi în tine,
Credeam în anotimpul cinci
Nu m-aşteptam la rugi subtile
Şi nici cu pietre să m-atingi

2.Am încercat,m-am străduit
Ca-n inimă să las un gol
Să nu fiu tare vlăguit
De-a mea durere şi de dor

3.Zăpada albă şi curată
Încă la noi nu a ajuns
Şi va cădea aşa deodată,
Când eu mă voi opri din plâns.

4.Nu-ţi pasă,ştiu şi înţeleg,
Din mine vreau doar să culeg
O amintire şi-un viu-grai
Şi o speranţă de mai ai…

5.Nu ţi-am cerut decât iubire
Puţin amor şi păsuire
Dar viaţa dură mi te-a luat
Nu ţi-a păsat şi ai plecat.

6.În cine pot acum să cred?
Sau ce putere mă va face
În vreo fiinţa să mă-ncred
Care să-mi dea mai multă pace?

7.De liniste mai am nevoie
Şi de iubire totodată
Se pare însă că n-am voie
Ca să iubesc şi altă fată

8.Pe tine te-am iubit din suflet,
Pe restul cred că le reneg
Nu ai lăsat decât un sunet
Pe care-aş vrea să-l înţeleg.

9.Batjocuri,ură şi dispreţ,
În lume le vad orişiunde
Le poţi avea fără vreun preţ

De ele nu te poţi ascunde.

10.Ţi-am spus povestea încă odată
Povestea mea,iubită fată
Povestea ce s-a spulberat
Pustiu de suflet m-ai lasăt…

Actorul

1.Eternul greu de realizat
La el nici nu cred c-am visat
Dar apogeul l-am avut
Iubire,da!dar am pierdut…

2.E-o taina greu de înţeles
De ce tot eu am de ales?
Când drumul e prea negru-n cale
Şi lacrimile curg şiroaie

3.Din cer o ploaie cade lent
Nu pot ca să mai fiu atent
La tine mă gândesc mereu
Nu plâng,nu ţip,dar doare rau…

4.Iartă-mă soare,iartă-mă lună
Iertaţi-mă nonconformist!
O lacrimă picură-n mână
Din scenă iese un artist

5.El v-a zâmbit,v-a recitat
Şi voi aţi râs,v-aţi amuzat
Acum e timpul ca să plece
În băutură să se-nece

6.Pe scenă e un bun actor,
În viaţă e doar amator
Visează nopţi,visează zile
Căci toamna are-o rană vie

7.De ce doar toamna?
Ce e ea?
Este febleţe sau duşmanca?
Este un simplu anotimp
Ce-adesea-l întoarce în timp.

8.Acolo unde zace-n el
Un suflet alb de porumbel
Un gând obscur,dar limitat
Că toată toamna a regretat.

Cel mai impur din lumea asta

1.Ma simt impur pana la oase
Caci daca-as fi un om perfect
As fi bolnav,plin de angoase
As fi defect.

2.O voce nalta si sublima
Imi spune-n soapta printre ploi
Cum poti sa fii un om perfect?
Cand esti o pacoste
Infect!

3.O spui cu vorbe mult prea dure
Ce suna-n mine a sfarsit
Cand sentimentele sunt pure
Ajungi sa mori singur,
Subit.

4.Ca asta-i viata mult prea dura
Cu mii de vorbe si regrete
Atunci cand inima ti-e pura
Absoarbe tot ca un burete.

Nu exista

Nu exista vise triste,ci doar amintiri ce nu le-ai inteles
Nu exista frumusete,doar un defect pe care-l venerezi prea mult
Nu exista trauma,ci doar mici jigniri duse la extreme
Nu exista coincidente,ci doar destine intersectate
Nu exista legi,ci doar vorbe impuse
Nu exista lacrimi,ci doar zambete uitate de altii
Nu exista bucurie,ci doar o durere pe care inca nu ai simtit-o
Nu exista placere,doar lucruri fara importanta de care te tot legi
Nu exista afectiune,ci doar dorinta de a exterioriza ceva
Nu exista sperante,ci doar teama ca poti sa ramai fara nimic
Nu exista teama,ci doar ambitii lasate deoparte
Nu exista libertate,ci doar porti deschise pe jumatate
Nu exista lasi,ci doar,curajosi ce si-au uitat misiunea
Nu exista oameni rai,ci oameni buni care procedeaza gresit
Nu exista pedepse,ci doar supunere morala
Nu exista constiinta,ci doar o memorie incarcata de pacate.

Enigma "TU"

Cred ca am rupt orice tacere cand inima mi-a urlat pana la ochii tai.Pana cand am simtit ca sufletul mi se rareste si mi se pierde in praful galben si mucegait de pe sosele.
Te asteptam si atunci,asa cum o fac de atata timp-blestemand si iertand fiecare secunda ce imi curma fericirea privirii mele.Soarele e gri,e cenusiu,e trist si scuipa sageti de foc ce ma ard,ce ma dor,ce ma fac sa plang si sa regret…sa te regret.
Tu?Cine esti tu?Amnezia zilelor de mai si-au pus adanc amprenta in mintea mea si ca dovada ca nu te mai cunosc.Doar mirosul si pielea deosebit de fina imi mai sopteste cateceva,in rest esti un miraj-ceva ce nu pot atinge si nu pot avea in preajma mea.Ma priveai cu ochii tai senini si goi si iti era mila de mine-cel ce te-am asteptat de o vesnicie,iar tu deabia acum te-ai sinchisit sa faci un pas minuscul catre mare traire ce a putrezit in mine.
Nu regreti nimic?Nici eu…nu as avea ce.Si daca as face-o ar fi probabil o repulsie acuta pentru zilele cu ploaie marunta in care in loc sa ma bucur si sa-i multumesc lui Dumnezeu pentru miracolul acela,eu stateam si plangeam pentru niste amintiri de mult arse,de mult pierdute,de mult uitate…
Nu m-am lamurit nici pana azi cine esti cu adevarat.Oare existi?Sau esti o simpla creatie a mintii mele?Chiar iti pasa atat de mult de mine si ma acoperi cu mila ta infinita de fiecare data cand simt nevoia?Nu stiu…e prea greu de crezut,prea ireal sa pot sa ma bucur de asa ceva.Poate ca ma insel si o sa raman mereu la fel de visator,inconjurat de fiinte inexistente si de suflete create din sufletul meu-fara pic de trup,fara pic de vlaga,fara nici o farama de viata.Un suflet ce are sa rataceasca nebun prin tot universul cautand…Cautand ce?Tu ai aflat ce cauta de atata vreme sufletul meu?Vezi.Aici gresesti…te-ai pripit atunci cand m-ai catalogat ca cel mai scump surogat pentru tine.De fapt nu sunt compresa cu apa rece,nu sunt un bun pansament,sunt ceva ce si-ar dori sa ramana la fel,dar intr-un alt stadiu al firii sale.Ceva mai presus de prezent,de care sa fie mandru pentru dara lasata in trecut.
Intelegi?
Si pana la urma tot nu te-am convins cine e aceea fiinta de care tot incerc sa dau…Probabil ca va mai trece mult timp pana voi afla ce este cu adevarat.
Trist?Ti se pare trista povestea mea?Poate…dar cred ca realitatea a fost cladita din pacate,pe tristete si pe o bucata murdara de ratiune-cam asta defineste lumea de aici.
Accept orice.Ca este trista,ca e incomplete,ca e neinteleasa,ce nu pot accepta este faptul ca ai putea s-o consideri ireala.

Lutul din mine

1.Acelasi sunt din totdeauna
Cel prea devreme sau prea tarziu
Care o sa imbogateasca lumea
Sau o va saraci pan’ va muri.

2.Indilic,acru,abisal,haotic
Ma misc pe apa cerului senin,
Astept finalul dur,apoteotic,
Sa plang,sa cer,sa ma inchin.

3.Printre zabrele de noroaie arse
Se vad doi ochi caprui-murdari,
In departari se vad mai multe case
Si mii de ochi amari…