Nu-i nimic,asta e!

A mai trecut ceva timp de cand nu am mai notat aici nimic.Da,asa este insa va rog sa nu ma acuzati.Nu ma scuz,dar am avut alte prioritati. Totul s-a cam schimbat si nu prea mai seamana cu trecutul ala de care tot am incercat sa fug de atata vreme.Imi e dor si acum de dupa-amiezile acelea de vara cand vorbeam mai multi si stateam si radeam si nici nu simteam timpul cum trece. Acum nu mai e asa.Fiecare se schimba,e normal.Dar parca nu atat de radical.Tin sa va anunt pe dumneavostra ca sunt satul pana in gat de minciuni si baliverne,de vorbe aruncate aiurea si de scuze penibile,pe care nu le-ar putea crede absolut nimeni. Dar pana la urma trebuie sa ne impacam cu ideea,asa cum in viata asta sunt multe cu care trebuie sa te impaci pentru a merge mai departe.E greu sa stai suparat pe toti si toate fara sa le cauti macar o circumstanta atenuanta de care sa se lege si amaratul ala pe care esti atat de pornit. Am ajuns la concluzia ca uneori nu e suficient sa te ierte cei din jur,sunt momente in care trebuie san e iertam singuri pentru a ne putea ierta ceilalti mai tarziu. Drumurile astea ale vietii sunt tare incalcite si e greu sa te decizi pe ce cale vrei sa apuci,dar sigur e un lucru,ca nu toate drumurile duc la Roma,asa cum nu toate drumurile raman mereu unul langa celalalt.Imi e scarba domnilor de atata ura si de atatea procese pe care mi le-am facut pana acum.Ma acuz,fac penitenta in camera mea si la sfarsit tot eu ma eliberez si ies triunfator pe strazi. Si acum sa fac o paranteza sa va explic care sunt simptomele acestei scarbe acute ce-o simt pe masele.Nu urasc nimic mai mult in lumea asta decat prefacatoria.Urasc oamenii parsivi si pe cei lipsiti de idealuri.Omul fara ideal e un om pierdut,care nu poate decat sa faca rau,pentru ca bine nu ar fi in stare.De ce?Pentru ca binele sta in acel ideal pe care orice om (in mod normal)il are. Nu as putea sa inchei aici cu o nota prea optimista,dar nici cu una de funeralii.E o vorba care spune cam asa:”Nu-i nimic,asta e!”.Cititi cu atentie aceste cuvinte si veti intelege multe,poate.Eu le-am inteles si am preferat sa fie acesta titlul articolului de azi.Ce vreau sa fac acum?Imi e cam greu sa zic,pentru ca nu m-am gandit.Prefer sa raman pe loc si sa mai caut un ideal si dupa sa plec la drum.Atat timp cat iubesc ma consider pe deplin implinit.



P.S:"Ei si la ce bun sa aprinzi acum lumina Cea de care n-am aflat Dar nu-i nimic Asta e!"