Tocmai am terminat de citit inca o carte politista.Este
vorba de “Intoarcerea”al carei autor este Hakan Nesser.
Recunosc ca cel
mai mult m-a atras titlul cand am zarit-o in raft.Si imaginea parea oarecum
sugestiva;o casa parasita inconjurata de copaci uscati,totul pe un fundal
inchis,vechi,ca o fotografie de mult uitata.
Oare ce era acea
intoarcere?Era intoarcearea detectivului catre acest caz?in ciuda ripostelor
din partea superiorului sau?Insemna oare intoarcerea victimei dupa un sfert de
secol pe care l-a petrecut dupa gratii?
Sunt o serie de
ipoteze la care fiecare s-ar putea gandi.Titlul este pe masura
continutului.Acel haos controlat creat de incertitudine,dar si amalgamul de
informatii cu care eroul acestei carti se va confrunta,dupa ce si-a exprimat dorinta
de a redeschide acel caz.In increngatura de nedescris ce pare sa se arate pe
tot parcursul textului,finalul este realizat cu mare atentie,dand impresia ca
inspectorul-sef,apt in ceea ce face,cu o experienta in meseria aceasta de peste
30 de ani,reuseste sa solutioneze un caz-care la vremea lui a revolutionat
societatea.Descopera criminalul si sterge orice urma de incertitudine asupra
probelor si mai ales reuseste sa elimine orice suspiciune ce ar mai fi putut
plana asupra fostului inculpat,chiar daca toata aceasta lamurire a venit prea
tarziu.
Inspectorul,in
ultima faza singur,reuseste sa materializeze prin probe toata povestea ce
reusise sa si-o schiteze in minte.Dupa lungi momente de meditatie,atat pe patul
de spital,cat si in localurile publice unde adesea ii placea sa petreaca timpul
in fata unei halbe de bere,realizeaza ca:”nu totul este asa cum pare”.Ca a
cautat indicii in locurile in care nimic nu parea sa aiba importanta pentru
caz,iar legatura tuturor acestor fapte,combinate cu interviurile vecinilor,releva
adevarata poveste,ce parea ca a fost solutionata cu mult timp in urma.
Pentru
mine,dincolo de actiunea propriu-zisa,modalitatea de imbinare a tuturor
elementelor cunoscute si deduse,mi se pare geniala.Este una dintre cele mai
bune carti politiste pe care le-am citit pana acum.
N-as vrea sa pun
in umbra importanta pe care o are si autoarea Aghata Christie in ceea ce
priveste romanele politiste,insa diferenta de epoca in care au fost scrise,este
vizibila.
Nu incerc prin
acest comentariu sa fac vreo comparatie intre Hercule Poirot si Van Vetereen.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu