Cooltură sau cultură?

            De fapt ce vrem? Cred că aici e punctul de plecare pentru fiecare dintre noi. Vrem să ne dezvoltăm gândirea și spiritul pentru a atinge noi etape, pentru a dobândi noi valențe sau vrem să trăim ca o linie frântă, de azi pe mâine?

            Nu e atât de greu să-ți dai seama care ar fi răspunsul corect, pentru că adevaratul răspuns poți să-l traduci foarte ușor, dacă stai o zi și încerci să-ți analizezi faptele. Vrei să devii un om de valoare, este?Luăm această variantă, pentru că cealaltă nu are nevoie de un tutorial. Să fii o linie frântă într-o lume plină de vrute și nevrute, nu trebuie să ai multe cunoștințe și nici dorințe de progres.

           Dar situația asta este de multe ori doar un ideal și pentru cei care își doresc cu adevărat să prospere, să ajungă niște valori, care peste ani să reprezinte în istoria acestei țări niște nume cu o valoare de neegalat. De ce e greu? Nu pentru că trebuie să îți dorești și pentru că trebuie să muncești, nu. E just că și aici întalnim multe sincope, dar spre ceea ce vreau să mă canalizez acum este un alt aspect, pragmatic și care îți produce inevitabil oftică, tocmai pentru ca e independent de voința ta.

Cultura costă, dom’le!

            Dar costă atât de mult încât nu ne permitem aproape deloc să ne-o însușim. Si când spun cultură mă refer la: teatru, la operă și activitățile culturale ce se desfășoară în orașele cu rezonanță dar pentru care trebuie să plătești nu știu cât pentru a avea acces. E drept că și acei oameni trebuie să trăiască, trebuie să fie remunerate pentru munca lor, dar totuși, la bietul spectator se gândește cineva?

           Probabil că mulți dintre dumneavoastră vor aduce ca argument –ieftin și comercial, cât se poate de comercial- CINEMA. Mergem la film cu prietenii, cati dintre noi nu am facut asta? Suntem tineri, vrem sa radem si sa glumim, sa mancam floricele cu cei mai buni prieteni. Dar imi pare rau, aia nu e cultura. De cel putin 3 ori pe luna apelez si eu la o astfel de practica ,dar de dragul atmosferei care se creeaza intre mine si persoanele cu care merg la film. Glume, rasete, voie buna, e adevarat!

          Cultura, dupa parerea mea inseamna mai mult de atat. Biletul la CINEMA  este ieftin,iar pentru un student este si mai ieftin,insa nu este suficient.Acel film,oricine va putea sa si-l descarce de acasa de pe internet si va putea sa-l vada cand doreste.Dar o piesa de teatru?Acolo trebuie sa fii in sala,sa simti oamenii din public cum asteapta cu aceeasi nerabdare sa intre actorii si se traga cortina,sa inceapa o noua lume care va supravietui 1 ora-1 ora jumatate.Dar ca sa iti iei un bilet la teatru trebuie sa poti,desi iti doresti acest lucru.Din pacate cunosc o serie de oameni care si-ar dori sa poata merge,dar nu isi permit financiar.In plus,e bine de precizat,ca majoritatea pieselor de teatru care au sau si-au format in ultima vreme un renume,nu au bilete reduse la pret pentru studenti.De ce?Salile sunt si asa pline!(ar putea fi un raspuns acru venit din partea doamnei de la bilete),dar cu tinerii ce facem?Vor sa vada actorii mari pe care Romania i-a creat,i-a format si care ii gazduieste stagiune de stagiune in salile de teatru.Se pare ca pentru tineri nu e atat de usor sa aiba acces.Costa mult si prefera sa renunte,banii folosindu-I in alte scopuri.

          Un alt exemplu este Opera.Sunt tineri care au fost invatati de mici sa aprecieze si aceasta forma a artei si care,ajunsi acum la o varsta decenta,ar vrea sa mearga la Opera si sa perceapa cu mintea tanarului in procesul de progres ariile interpretate atat de frumos.Dar aceeasi problema o avem si aici.Biletele pentru studenti sunt foarte putine si trebuie achizitionate cu cateva saptamani inainte de piesa.Si asa ar fi bine,dar cand ajungi si cumperi fabulosul bilet si intri in sala ,incerci sa-ti gasesti locul si vezi ca e dosadit pe la vreo loja de unde poti vedea doar daca stai in picioare.

         Asa ca nu-ti vine sa renunti?Ba da.In ceea ce ma priveste,nu as renunta,desi am fost de multe ori tentat sa ma gandesc ca banii aceia ii pot folosi altfel.Dar multi renunta si imi permit sa spun,pe buna dreptate renunta!

        Tragand linie,cred ca rezultatul e cel pe care am vrut sa vi-l aduc inca o data in atentie.Cultura e costisitoare indiferent de clasa sociala din care faci parte,dar in acelasi timp ne plangem ca nu mai avem valori,ca tinerii merg pe drumuri gresite.Sa nu ne mai plangem de ceea ce face tineretul atat timp cat locurile in care cultura se invata intr-un mod placut si armonios,costa de nu stii cum sa platesti.