marți, 30 martie 2010

Ploua de doua zile












Ploua de doua zile neintrerupt si am avut timp destul la ce a fost la ce este si la ce o sa fie.Picurii mari si grei,reci si nostalgici imi bat in fereastra.Eu…eu stau si-i privesc cu cata admiratie si cat devotement parasesc cerul oval pentru a veni printe noi muritorii,care nu stim sa-i apreciem.

Nimeni nu se misca,nimeni nu respire.Respiratia mea e singura care se loveste de geamul rece si pe care il abureste.

Ma gandesc cat de departe imi fuge gandul.Singur imi plang amarul si ma bucur de fiecare raza de soare ca si cum ar fi ultima.Uneori in singuratate gasesti si un strop de ajutor sau de sprijin atunci cand ai mai mare nevoie,daca esti putin singur sigur vei reusi sa revii pe calea ta,pe calea buna.

Ma uit afara si vad un caine care sta in ploaie si care isi plange de mila…si parca ma lasa rece.Parca nu ma mai atrage nimic.Iar visez ca fug cu cortul si o sa mananc o conserva de ton si o sa cant balade la chitara si ca o sa te sarut pe gatul alb si parfumat.Te-as tine in brate si am privi amandoi rasaritul portocaliu si ne-am pune o dorinta si ea s-ar implini.

Am putea sa alergam prin iarba verde si inalta pana la talie si sa ne jucam cu papadiile proaspat iesite si sa ne rugam de Luceafar sa ne lumineze calea.

Daca am fi impreuna am putea trece peste mii si mii de obstacole,am putea trece prin ziduri si am putea trece apele fara sa ne udam talpile,am putea sa alegem la o raspantie drumul cel bun,pentru ca inimile noastre bat in tandem.De ce?Pentru ca iubirea e cea care ne da aripi si care ne face sa visam de multe ori mai mult decat este nevoie.Cat am voie sa visez?Numeni nu are voie sa-mi limiteze visele…visez cat vreau.Iubesc enorm si simt ca zbor si ma departez de tot raul de aici,atunci cand esti langa mine ma simt puternic si nemuritor.

Dar cand sunt singur…atunci doar noaptea este cea care imi alina durerea si care imi tine de urat pana adorm.Si te visez in rochia aia rosie si cu o floare prinsa la ureche.Imi faci cu mana si iti continui drumul.Dar drumul tau nu e acelasi cu al meu.Ce sa fac sa pot sa apar in calea ta?

Vedeam adesea o cale ferata si mereu ma intrebam unde se vor intalni cele doua sine?Odata ele se vor intalni asa cum si noua ne-a fost dat acest lucru.

Lumina apare pe geam si soarele da nastere unei noi zile plina de iluzii si de vise care se vor spulbera odata cu venirea noptii.A fost un vis…a fost un gand…o iubire cu aripi frante.

Dar o sa visez in continuare si o sa reusesc sa te intalnesc cat de curand.Simt asta si sigur se va adeveri.

2 comentarii:

  1. 8->
    cat de frumos;;)
    numai uh poti vedea viata asha:*
    singura persoana speciala:">

    RăspundețiȘtergere
  2. f bun articolul.maine va fi soare:X

    RăspundețiȘtergere