duminică, 26 decembrie 2010

Existenta existentelor










Cum te-ai simti daca brusc te-ai trezi intr-o mare de zapada
Pe jos sa zaca asternute cuvintele cele mai dure pe care le-ai rostit Iar pe cer sa fie vorbele frumoase pe care le puteai spune Ai calca in cele rele si ai ajunge sa-ti tai talpile Si sa orbesti uitandu-te la cerul plin de culoarea vorbelor pe care puteai nu odata sa le rostesti. Te crezi al nimanui si simti in tot corpul mici furnicaturi si mai tarziu niste dureri ca de pumnal.Aceea e constiinta ta mult prea incarcata la acest sfarsit de an.Tot ce ai facut se transforma in otrava vietii tale si nalucirile se vor transforma in gheata.Ai tot sperat ca vei scapa,ca cineva mai presus de tine te va elibera din chinul pe care-l traiesti in fiecare zi atunci cand te intalnesti pe neasteptate cu imaginea ta proiectata intr-o oglinda sparta si murdara de amintirea celor ce au fost. Iata ca te afli acum la o judecata destul de aspra in care nu e nimeni capabil sa iti apere pielea.Nici macar tu nu poti influenta prezenta relelor din calea ta.Iti sunt proiectate pe fundalul negru de fum memoria ta.Si se imbina atat de armonios amintirile familiare frumoase de altfel cu momentul prezent,incat nu poti sa te abtii sa versi vreo lacrima.Doare,e cumplit si poate te inteleg mai bine decat oricine cum e sa te tavalesti pe jarul propriei tale iubiri,cum e sa iubesti in van si tot ce ai in jur sa nu te lase sa reusesti.E groaznic…si o stiu. “E viata ta pe care trebuie sa o urmezi,buna-rea e a ta!”asa ti se tot sufla in urechi cu o indoctrinare diabolica a sufeltelor ratacite in mizeria ta sufleteasca.Mergi mai departe!Sau macar incearca sa te cureti de praful alb ce miroase a minciuna si a tradare si mai ales alearga cat poti de mult sa iesi din norul cenusiu al singuratatii.Pentru ca daca nu stiai,singuratatea e cea mai grea boala de care poate suferi un om.E boala vitala,ce isi are germenul in noi de la nastere,iar noi suntem cei ce-l stimulam sa creasca si in cele din urma san e domine. E boala ce se vindeca prin arderea credintei in realitate si revenirea printre noi visatorii de rand.

Un comentariu:

  1. foarte adevarat tot ce ai spus tu aici ..si poate asa e trebuie noi insine sa ne curatam de tot raul fiindca doar asa vom putea privi inainte...

    RăspundețiȘtergere