duminică, 27 martie 2011

Visul.marea







Intr-unul din desele mele momente de “ratacire” imi pun tot felul de intrebari si multora nu le gasesc niciodata raspunsul.Pot sa caut nopti intregi un singur raspuns pe care sa nu-l gasesc pentru ca fie deja il stiu,fie imi e total interzis sa-l aflu.De multe ori m-am gandit ca poate nu stiu nimic din tot ceea ce stiu pentru simplul fapt ca imi e interzis!De cine imi e interzis?
Rationamentul nu l-am dus mai departe,nu are rost…si risc sa-mi pun viata si mai ales credinta in mare pericol incercand sa-L infrunt pe cel ce pana la urma ne-a creat.

Acum visez cu ochii deschisi ca sunt la mare.La Costinesti-de exemplu.Si plaja e pustie,doar eu incerc ca un nebun sa-mi fac simtita prezenta printre dunele de nisip mucegait de atata iarna si printre stancile ce rezista cu atata stoicism in fata valurilor reci si aspre.
Sunt pe plaja deja…gandul meu sta atarnat de un far ce lumineaza intreaga faleza si plaja chiar daca turistii mai au cateva luni bune pana vor umple plaja.M-am descaltat si pasesc fara teama pe nisipul rece ca un covor ud.Talpile mi se topesc in prospetimea lui si ma face sa visez.
Visez la tine,la surasul tau si la parul balai in care imi place atat de mult sa ma ascund.
Te astept de ceva vreme:chiar daca este frig sau cald,eu te astept…stiu ca sigur vei veni,ma vei lua de mana si ma vei saruta si atunci vom alerga pe mare fara sa ne udam hainele. Cred acum ca am complotat oarecum cu natura si universul parca merge la acelasi gand cu mine.Pe nisip,din alge proaspete sta scris numele tau.M-a surprins placut,bineinteles.Si visez si mai mult la tine,la sufletul tau… Te-as tine in brate,te-as lasa sa ma iei captiv in sufletul tau si sa nu-mi dai drumul niciodata.Lumina nu mai e aproape deloc si pana vii o sa ma intretin cu luna..cea vesnica si prezenta in fiecare noapte.
Mi-e dor sa te iau in brate si sa te sarut.Sa alergam prin soarele asta de primavara si sa avem amandoi parul plin de vant,sa radem si sa ne iubim asa cum stim noi mai bine.
De fapt fara sa ne dam seama,am dat nastere unei iubiri imense ce se ascunde in fiecare zi fie la mine in suflet,fie la tine,iar noaptea ne uneste bratele si buzele,ne tine impreuna si ne face sa vibram ca doua culori complementare. Departe ce-i drept,se aude o chitara…niste acorduri dulci ce imi dau senzatia de continuitate.Totul se pare ca o sa continue.Unde?Nu stiu exact,dar acordurile astea se pierd in valuri mai sigur ca oricand.

P.s:E pentru tine,asa cum ti-am promis.Pentru ca te iubesc Den !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu