marți, 8 februarie 2011

Lumina








La capatul stazii mele este un felinar rosu.Arde neincetat de vreo 17 ani si ceva si da semne ca ar cam vrea sa se stinga.Il stii nu?Bineinteles…adesea ai trecut pe langa el fara sa il privesti sau sa-i atragi cumva atentia.Nu ti-a pasat.Si nu te acuz…de ce ti-ar pasa?Nu vad rostul…
E doar o flacara,o alta flacara ce se zbate in pofida vatului turbat ce ar da orice sa o stinga.Nu regreta nimic timpul si toate le pune in carca unei fragile flacari ce ar vrea sa arda inconjurata de iubire. Nu prea are dreptul.E adevarat ca nici eu parca nu am mai bagat-o prea mult in seama.O privesc cand si cand de pe geamul meu cum sta sa moara.Iar noapte e o mana cereasca-imi lumineaza patul,camera si nu ma lasa sa adorm in bezna dedicata celor multi. Si flacara aceasta lasa in urma ei un fum gri ce se ridica nepasator spre cer,drept si viteaz asa cum mi-l imaginam dintotdeauna.
Dar in adancul lui regreta ca pleaca si nu ia nimic cu el,dar ce este si mai grav este ca nu lasa nimic in urma lui…decat o dara ce curand va disparea.
Si mai lasa o umbra ce atarna de piciorul felinarului si se prelinge ca o pata de smoala pe asfaltul rece.Nici ea nu simte mare lucru…decat atunci cand e calcata in picoare de noi ceilalti sin u are sentimente:nu plange,nu rade,nu iubeste. Privind-o de cateva ori chiar am invidiat-o pentru faptul ca este “asentimentala” si ca nu ii pasa de urmele grave ce apar pe suprafata ei.De ce oare nu simte nimic?E evident-pentru ca nu are sufelt. Pe ea nu a intrebat-o nimeni daca o doare,pentru ca nu o durea,nu a intrebat-o nimeni daca ii este frig-pentru ca nu ii era,pe ea nu a intrebat-o nimeni daca a dezamagit-pentru ca ea nu e dezamagita,nu simte si nu poate sa dezamageasca.
Dar lumina?Ea e vie si simte totul,traieste totul si cu toate astea nu face nimic!Nu poate sa faca nimic pentru ca e inchisa intre niste pereti de sticla prin care nu se aude nici un urlet si nu se vede durerea,se vad doar cateva fete schimonosite(probabil de frig).
Ma duc sa-l sting…sa-i rup tacerea si sa-i curm inca odata suferinta.Cred ca la atata lucru are si ea dreptul…nu stiu daca am gresit sau nu…oricum cui ii pasa?

Un comentariu: